Salarizarea în sectorul public trebuie să răspundă nevoilor stringente ale angajaţilor, dar şi să stimuleze şi să premieze performanţa. Prin adoptarea legii salarizării unitare s-au majorat și continuă să se majoreze salariile pentru medici, profesori, polițiști, militari, salvatori ISU și alte categorii de angajați din sectorul public. Totodată, aplicarea legii salarizării unitare instituie o anumită ordine în sistemul public și reduce nedreptăţile din grila de salarizare în întreg sectorul bugetar.
Legea salarizării unitare conține majorări chiar şi de 200% până în 2022 pentru salarii din toate domeniile de activitate.
Salariul minim pe economie a crescut recent de la 1900 de lei la 2080 de lei brut. De asemenea, persoanele cu facultate care au cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare vor avea salariu minim brut 2350 lei lunar. Este o creștere de peste 44%, cu mult peste creșterea prețurilor de 7,8%, din această perioadă.
De cele mai mari creşteri beneficiază deja medicii, rezidenţii şi asistenţii medicali. Spre exemplu, un asistent medical de medicină internă avea în 2016 un venit net, „în mână”, de 2.650 lei. După majorarea salariilor, același asistent medical câștigă acum, în luna mai 2019, un salariu net, de 4.200 lei.
Creșterea salariilor nu a afectat negativ competitivitatea economică, nici față de media europeană și nici relativ la economiile din Europa Centrală și de Est. România a înregistrat în ultimii 7 ani cele mai mari câștiguri de competitivitate în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est și de asemenea cea mai ridicată creștere a cotei de piață a exporturilor. Majorările salariale au fost firești, fiind influențate de câștigurile de productivitate și de procesul de migrație a forței de muncă și, cel mai important, nu s-au reflectat în prețurile bunurilor exportate.
Mai mult, creşterea economică a creat noi locuri de muncă. La data de 8 aprilie 2019 erau înregistrate 81.484 de noi contracte de muncă active, comparativ cu 1 ianuarie 2019 şi cu peste 193.000 mai multe față de 1 ianuarie 2018. Numărul contractelor de muncă a crescut cu 230.000. În plus, 200.000 de contracte „part time” s-au transformat în contracte cu normă întreagă, iar 23.000 de locuri noi de muncă s-au creat graţie implementării finanțate din fonduri europene. Practic, efectivul salariaților a crescut cu 7.000 de persoane, numărul celor aflaţi în risc de sărăcie și excluziune socială s-a redus cu 1,6 milioane, iar al celor aflaţi în sărăcie materială severă cu 2,4 milioane.
Mai mult, s-a extins sfera de aplicare a scutirii de impozit pe venitul din salarii pentru angajații implicați în activitatea de creare a programelor pentru calculator, prin includerea celor cu studii superioare de scurtă durată, precum și a celor cu studii medii, dacă sunt studenții unei instituții de învățământ superior acreditate.
Şomajul reprezintă un fenomen care afectează în diferite moduri toate ţările lumii şi care are numeroase consecinţe economice. De obicei, cauzele care generează șomajul sunt: neconcordanţa cererii cu cea a ofertei de forţă de muncă, preferinţa patronatelor pentru a angaja persoane cu experienţă în activitate sau disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucrători.
Paradoxal pentru mulți, dar urmare a măsurilor luate de Guvern, în Romania rata șomajului a scăzut la 3,8% în februarie 2019 (înregistrând cel mai scăzut nivel din 1989) comparativ cu alte state din Uniunea Europeană care înregistrează rate mult mai mari, așa cum este cazul Suediei (6%) sau Spaniei (14%).
Prin urmare, măsurile fiscal-bugetare din programul de guvernare au deja și vor avea un impact major pozitiv asupra evoluției cadrului macroeconomic, precum și asupra veniturilor, cheltuielilor și deficitului bugetar, iar Guvernul continuă să îmbunătățească nivelul de trai și bunul mers al economiei.
Material publicat la comanda PSD, în cadrul campaniei pentru alegerile europarlamentare
Please enter banners and links.
