Începând cu data de 1 octombrie, şi până pe 1 noiembrie, Muzeul Municipal Călăraşi găzduieşte o expoziţie de excepţie, ce cuprinde o serie de proiecte arhitecturale îndrăzneţe, ce reflectă viitorul urbanistic al municipiului Călăraşi. Ideea amenajării acestei expoziţii aparţine lui Florin Rădulescu, coordonatorul Muzeului Municipal, care a reunit, la Călăraşi, proiectele de licenţă semnate de 14 tineri arhitecţi călărăşeni. Florin Rădulescu a dorit să facă o scurtă prezentare a celor 14 proiecte, ce pot fi, oricând, valorificate, dacă există interes din partea autorităţilor călărăşene.
,,Proiectul ,,Port turistic fluvial Călăraşi. Hotel Club Yahting. Terminal Pasageri
aparţine tinerei arhitecte Emilia Pavel . Este un proiect care propune valorificarea malului Dunării, din apropiere de oraşul Silistra, lângă actualul feribot, prin construirea unui centru multifuncțional, în care să îşi găsească locul ambarcaţiunile proprietarilor din Călăraşi. Proiectul prevede şi existenţa unui hotel care să fie în oglindă cu cel de pe malul bulgăresc, dar şi un spaţiu de acostare a vapoarelor de croazieră, care tranzitează fluviul Dunărea, în zona noastră.
Un alt proiect intitulat ,,Complex Naţional Kaiac Canoe Călăraşi, aparţine arhitectei Alexandra Mitişor şi propune folosirea Canalului Siderurgic ca bază sportivă pentru kaiac canoe. Canalul Siderurgic este o resursă existentă care poate fi folosită pentru competiţii ale sporturilor pe apă, ca bază sportivă pentru echipa naţională de kaiac canoe şi, de ce nu, chiar pentru competiţii internaţionale. Canalul Siderurgic poate fi valorificat,dar are nevoie de dragare şi de reamanejarea malurilor sale.
Şi arhitectul Adrian Mişaca a venit cu un alt proiect ce vizează un Centrul de Kaiac Canoe, numai că, are un alt amplasament, şi anume, zona balastierei existente pe podul de pământ, de la intersecţia Canalului Siderurgic cu Braţul Borcea.Şi acest proiect vizează un centru de performanţă pentru canotaj.
Ruxandra Ionescu a gândit prin proiectul său o reconstituire a peisajului urban , în special a Parcului Central din Călăraşi, ce vizează reamenajarea aleilor existente, refacerea clădirii Bibliotecii Judeţene, fostul cinematograf Victoria şi a gării fluviale, prin amenajarea malului care să primească bărcile nautice ale călărăşenilor.
O temă ce ţine de fluviul Dunărea a gândit-o şi arhitecta Nicoleta Stoian, prin proiectul ,,Centru Nautic şi de Agrement”, în zona din avalul Căpităniei Portului, pe terenul viran din spatele acesteia.
Toţi aceşti tineri arhitecţi călărăşeni au gândit că Dunărea este, pentru Călăraşi, o adevărată resursă neexploatată ce poate fi redată circuitului turistic sportiv şi de agrement.
Adrian Atanasof a folosit amplasamentul actualului Club de Kaiac Canoe pentru a-l moderniza şi a-l extinde, cu un hotel şi cu o piscină şi săli necesare antrenamentului celor care practică sporturile nutice.
Dragoş Dragnea, membru în colectivul care a restaurat actualul sediu al Direcţiei Judeţene de Cultură, clădire cunoscută ca fiind Casa ,,Ana şi Marinache Popescu”, şi-a adus aportul la acest proiect de anvergură, prin proiectarea elementelor metalice existente. Este singurul proiect, din cele prezentate în această expoziţie, care a reuşit să fie pus în practică.
Un proiect mai vechi, al arhitectului Dorin Mitişor, şi-a găsit locul în expoziţie, pentru că face legătura între ,,vechi” şi ,,nou”. Şi când spun ,,vechi”, mă gândesc la arhitecţii care practică arhitectura de zeci de ani de zile, în Călăraşi, aşa cum este şi domnul Dorin Mitişor, şi ,,nou “, pentru că face legătura cu proiectele existente în expoziţie, tratând aceeaşi temă a bogăţiei naturale pe care o avem: Dunărea şi Borcea.
Cel mai îndrăzneţ proiect din această expoziţie aparţine tânărului Alexandru Ţinu, care a gândit că pe amplasamentele actualului restaurant Queen şi al Hotelului Perla, actualul sediu al Clubului Sportiv Municipal, să fie realizat un centru multifuncţional care să cuprindă, pe lângă locuri de cazare şi petrecerea timpului liber, săli de spectacole şi de expoziţii, şi o legătură cu braţul Borcea, prin amenajarea unui mic port pentru ambarcaţiuni. Un punct de interes al acestui proiect îl reprezintă parcarea subterană, pe care tânărul Alexandru Ţinu a gândit-o să fie realizată sub şoseaua dintre Spitalul Judeţean Călăraşi şi restaurantul Queen. Diferenţa de nivel existent a folosit-o în avantajul parcării maşinilor, ascunse într-un spaţiu care poate fi folosit. Această ar putea fi o bună idee pentru construcţia unei parcări subterane în următorii ani.
Andreea Florea a gândit prin proiectul său un ,,Colegiul de muzică şi arte vizuale” într-un spaţiu care, acum, este teren viran pe amplasamentul fostului depozit PECO din Călăraşi, care se află la marginea municipiului Călăraşi, vizavi de Liceul de Transporturi Auto, care ar putea fi folosit pentru o investiţie de perspectivă pentru Călăraşi.
Un proiect curat şi frumos lucrat aparţine tinerei arhitecte Andreea Cătălina Oprea, un proiect care propune amenajarea Prefecturii în Muzeu de arheologie și, în acelaşi timp, a gândit şi construirea unui centru cultural şi comercial subteran, în zona străzii Sloboziei, care face legătura între clădirea Prefecturii şi Centrul Cultural Judeţean. Acest proiect mai prevede şi două parcări laterale, una cu intrare dinspre Parcul Central şi alta dinspre strada Bucureşti.
Alexandra Mălinici a gândit o extindere a clădirii unde este sediul Arhivelor Naţionale, fosta Cazarmă a Pompierilor, construcţie veche din 1897. Proiectul prevede construirea unei clădiri, după acelaşi model architectonic, în spatele sediului Arhivelor Naţionale, unde să poată funcționa o modernă bibliotecă , a cărei construcţie să aibă trei, patru etaje. Însă acest proiect nu mai este de actualitate, deoarece construcţia noului sediu al Bibliotecii Judeţene este aproape finalizată. Însă, trebuie menţionat faptul că acest proiect, ce aparţine tinerei arhitecte Alexandra Mălinici, privind construcţia unei noi biblioteci, există încă din anul 2012.
Tânărul arhitect Viorel Obretin a gândit transformarea unui punct termic într-o grădiniţă. Aceste centrale dezafectate sunt destul de înalte, ce pot fi amenjate şi transformate în spaţii moderne şi atractive, adaptate pentru astfel de activităţi şcolare, destinate copiilor de vârste mici.
“Cred că centralele din Călăraşi care au mai rămas în funcţiune,după ce vor fi scoase din uz, pot fi folosite pentru comunitate, şi nu să fie date unor persoane fizice, aşa cum s-a întâmplat până acum!”, a precizat Florin Rădulescu, pentru ,,Actualitatea de Călăraşi”.
În viitorul apropiat, urmează să fie organizată o a doua ediţie a acestei expoziţii, întrucât şi-au exprimat dorinţa şi alţi tineri arhitecţi călărăşeni de a-şi prezenta proiectele realizate pentru municipiul Călăraşi, cu care şi-au dat lucrările de licenţă.
Expoziţia ,,Călărăşeni pentru Călăraşi” este realizată cu sprijinul Facultății de Arhitectură a Universității ,,Spiru Haret” şi încă îi mai aşteaptă, până pe 1 noiembrie, pe cei interesaţi de viitorul urbanistic al municipiului Călăraşi, văzut în ochii tinerilor arhitecţi călărăşeni.
Please enter banners and links.
