You Are Here: Home » De interes » Proiectul „Împreună în timp real”, un succes transfrontalier

Proiectul „Împreună în timp real”, un succes transfrontalier

Print Friendly, PDF & Email

Videoconferinte organizate la sediul CCIAÎn urmă cu un an și jumătate, a fost lansat proiectul “Împreună în timp real”, implementat de Camera de Comerţ şi Industrie Ruse, cu partenerii: Asociaţia “Societatea “Idein”, Camera de Comerţ şi Industrie Vratsa, Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare –  ARoTT – Craiova, Camera de Comerţ, Industrie  si Agricultura Călăraşi, finanţat prin Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013.

În cadrul acestui proiect, au avut loc cinci videoconferințe, cu tematici diverse, adresate mediului de afaceri, dar și autorităților publice locale. Deoarece, la Călărași, sistemul de videoconferință a fost realizat de Camera de Comerț Industrie și Agricultură (CCIA), în calitate de partener, am stat de vorbă, la finalul acestor videoconferințe, cu președintele CCIA Călărași, Marian Drăgan.

Marian DraganCât de util s-a dovedit a fi sistemul de videoconferință, implementat de cei cinci parteneri?

M.Drăgan: Proiectul „Live”, „Împreună în timp real”, s-a implementat pe o perioadă de 18 luni, și a avut în vedere, în primă fază, achiziționarea sistemului de videoconferință, după care au fost proiectate cele 5 videoconferințe.

În cadrul proiectului, am fost 5 parteneri: Camerele de Comerț și Industrie din Călărași, Ruse și Vratsa, o Asociație privind transferul tehnologic, din Craiova, și o Asociație din Ruse, care a gândit acest sistem de videoconferințe mobil, pe teritoriul Bulgariei.

Cele 5 teme abordate le-am considerat foarte importante, iar prima a fost dedicată științei și experienței în implementarea proiectelor, în zona transfrontalieră. CCIA Călărași e participant activ într-un proiect cu o Asociație a Institutelor de Cercetare din București, pe programul Rihno, unde, deja, pentru nordul Bulgariei și sudul României, ne planificăm o strategie de dezvoltare, pentru mai mulți ani. Nu este singurul proiect pe care îl avem cu Asociația Institutelor de Cercetare din București, am avut un proiect chiar cu Institutul Național de Nanotehnologii și cu Universitatea din Ruse, tot pe idei de bussines.

A doua temă, planificată în cadrul acestui proiect, a fost cel despre joburi și cariere. Atât bulgarii, cât și noi am căutat să vedem ce există în aceste zone, ce joburi se caută,  în ce domeniu se poate face carieră, atunci când vorbim de mediul de afaceri. La discuții au participat și o parte din instituțiile publice, interesate de acest subiect.

A treia temă a fost cea privind locurile de muncă și i-am invitat, de la Călărași, pe reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă. Prezentările bulgarilor, din Vratsa și Ruse, au fost foarte interesante, deoarece acolo monitorizarea locurilor de muncă este prioritatea numărul 1. Legislația nu e foarte diferită de a noastră, ci doar experiențele diferă, și în cadrul unei videoconferințe o astfel de temă este atractivă și interesantă. Vom continua pe partea sustenabilității proiectului cu astfel de videoconferințe.

A patra temă a constat într-o prezentare de programe și proiecte, dar și idei de proiecte, pentru a vedea experiența vecinilor noștri, ce putem prelua de la unii la alții, modul în care se gândește regiunea și au reieșit idei valoaroase, chiar de viitoare proiecte. Ceea ce ne arată că este o reușită a acestui proiect, finanțat de sistemul cameral.

Ultima temă a fost dedicată investițiilor, pentru a ne face cunoscute marile proiecte și oportunitățile de mari investiții. Putem pleca de la proiectul Canal Dunăre- București, care este un proiect cu impact mare asupra Călărașiului, Podul peste Dunăre, modul cum gândim în regiunea noastră alimentarea cu apă sau cum gestionăm apele uzate, experiențele pe care le au bulgarii privind rețelele mari de drumuri, toate conduc la o imagine foarte clară pe ceea ce se întâmplă în zonă și oportunitățile care pot să apară.

După finalizarea celei de-a cincea videoconferințe, în luna noiembrie, vom organiza câteva acțiuni “Porți deschise”, ale acestui sistem de videoconferință, unde vom invita mass-media din Călărași, să discute cu colegii din Bulgaria, vom invita elevii, oamenii de afaceri, componente ale societății civile.

Ce intenționați să faceți după finalizarea proiectului?

M. Drăgan: Ne propunem să ținem „viu” acest sistem de videoconferințe, dorim să punem în legătură oamenii de afaceri, vom ține cont și de specificul agricol al zonei, pentru a discuta problemele din acest sector, cei interesați. Timpul este foarte important, tocmai de aceea, ne dorim ca aceste discuții să fie acei pași importanți care trebuie făcuți, înainte să aibă loc întâlnirile față în față, care vor urma doar după ce partenerii știu, exact, ce au de făcut.

Considerăm că această infrastructură este de succes, pentru că am constatat că cei din administrație vor să se inspire din acest proiect al Camerei de Comerț, pentru a implementa un sistem de videoconferințe în localitățile din județ. Le-am spus că le punem la dispoziție acest spațiu, pentru a comunica fără să se mai deplaseze, deoarece, la sediul CCIA, funcționează Asociația Comunelor.

Ce proiecte transfrontaliere v-ați mai propus, ținând cont că aveți un background important, în implementarea proiectelor, de când sunteți președinte al CCIA Călărași?

M. Drăgan: Avem o presiune din partea marilor agenți economici și este vorba de necesitatea unui punct terminal, la Călărași. Vorbim de o platformă industrială, sunt societăți ca: Saint Gobain, Tenaris, Donalam, Martifer. Inițial a fost gândit pentru Siderca un canal siderurgic, obiectiv care ar trebui terminat. Este o idee care ar trebui promovată și fac deja demersuri către administrația publică locală de a intra în posesia acestui teren și de a promova o astfel de investiție, necesară mediului de afaceri. Pentru noi, poate este un vis să trecem Dunărea peste un pod, cum se întâmplă la Giurgiu, dar, dacă ne uităm în Europa occidentală, constatăm că pe fondurile transfrontaliere, unde au fost două mici orășele, s-au construit poduri.

Cât de fezabil este pentru noi un astfel de proiect?

M. Drăgan: În zonele transfrontaliere aceste investiții nu se fac neapărat că este sustenabil proiectul. O asemenea investiție își poate amortiza cheltuiala în 40-50 de ani, deci nu este rentabilă, dar filozofia finanțării, în cadrul fondurilor transfrontaliere, este legată de apropierea comunităților. Mai devreme sau mai târziu, se va face acest pod! Ar trebui comandat un studiu de fezabilitate, să identificăm locurile dentru construcție, pentru că tot vorbim de această investiție, dar nu avem un proiect să îl punem pe masă!

Ne mai putem gândi și la o legătură pe apă, între Călărași și Silistra. Între România și Bulgaria ar trebui să ne creăm propriul Schengen, să putem circula fără a mai avea o vamă. S-a mai încercat acest lucru, pe termen scurt, dar cred că ar trebui și o participare financiară, din partea celor două primării, ca un astfel de proiect să funcționeze.

Din păcate, nici feribotul nu funcționează pe ambele maluri ale Dunării, decât RO-RO, nu RO-BG, cum a fost gândit proiectul.

M. Drăgan: Dacă oamenii de afaceri bulgari vor dori să fie mai activi și vor avea mai multă încredere în administrație, el va deveni funcțional. Este nevoie de o mai bună comunicare, de ambele părți, pentru ca și deschiderea să fie mai mare.

Mai putem vorbi la capitolul proiecte de cele pe mediu, de politica rezervațiilor naturale, proiecte pur ecologice, legate de apa Dunării, de unde ne alimentăm, dar putem să avem în vedere și problema braconajului, de pe ambele maluri. Sunt teme comune, care ne interesează și trebuie să facem ordine în zona noastră.

Vă mulțumesc și vă dorim mult succes!

 

Număr de accesări 222

About The Author

Number of Entries : 1739

© Copyright 2011-2017, Actualitatea de Călăraşi, All Rights Reserved

Tracked by Hobo
Scroll to top