You Are Here: Home » Istoria Călărașiului » Problemele orașului Călărași, în 1944

Problemele orașului Călărași, în 1944

Print Friendly

Prof. Nicolae Țiripan

Arhivele Naționale Călărași

În continuarea celor prezentate în numărul 178 din 10 martie 2017 al ziarului, vă prezentam cele discutate în ședințele Consiliului de colaborare al orașului Călărași.  C. Movilescu – șeful Poliției, obiectează  că organelor polițienești li se dă întreaga răspundere a aplicării măsurilor de salubritate, arătând că din cuprinsul adreselor trimise de primărie în ultimul timp, reiese că poliția nu-și face datoria și nu concură la realizarea curățeniei.

Primarul răspunde că neavând la îndemână o poliție comunală pentru a controla aplicarea măsurilor de igienă este nevoit să ceară concursul poliției de stat ca aceasta prin ofițerii de poliție judiciară să încheie actele de trimitere în judecată a contravenienților la regulamentele și ordonanțele comunale. Acesta era ajutorul pe care-l cerea de la poliție care, nu numai că era dat cu foarte multă parcimonie, dar a avut ca efect și iritarea organelor chemate să dea în spiritul legilor în vigoare concursul lor.

Dr. I. Lupașcu, medicul igienist al orașului, opinează că pentru realizarea unei cât mai bune salubrități a orașului, trebuia să se depună cât mai multă stăruință din partea organelor de control și să se aplice fără nici un fel de menajament sancțiunile legale.

Col. Gh. Iliescu, comandantul garnizoanei, propune ca localurile publice care erau găsite murdare să fie închise pe o perioadă de timp, iar în caz de recidivă, în mod definitiv. Spune că va da ordin unităților locale pentru ca sistemul uzitat până atunci de a se arunca gunoaiele pe căile publice să înceteze, acestea fiind dirijate către locurile anume destinate de primărie.

Mircea Georgescu, inspector școlar, arată că a primit ordinul Ministerului Culturii Naționale de a pune la dispoziția administrației comunale membrii corpului didactic local, pentru controlul pe teren a măsurilor de igienă.

Intervine din nou dr. I. Lupașcu care, după ce în prealabil, expune situația sanitară a orașului, face unele propuneri în legătură cu organizarea „săptămânii curățeniei” în orașul nostru. Conform ordinelor ce le primise, această săptămână fusese organizată numai în cursul lunii iulie, doar cu concursul organelor sanitare, rezultatele fiind mulțumitoare, întrucât cazurile de malarie scăzuse foarte mult. Era de părere ca săptămâna curățeniei să fie organizată și în lunile august și septembrie.

Pentru luna în curs propunea ca prin echipe speciale în care să intre delegați ai organelor sanitare, ai administrației comunale, poliției și membrii corpului didactic, să se controleze pe teren aplicarea măsurilor de igienă ordonate, iar celor recalcitranți să li se încheie acte de trimitere în judecată.

In urma discuțiilor la care au mai participat Constantin Mitrănescu din partea I.O.V.R., Nicolae Săndulescu, fost șef al serviciului tehnic comunal, Constantin Nicolau, reprezentantul comercianților și a propunerilor făcute, Consiliul a avizat la următoarele: să se intensifice la maximum activitatea serviciului comunal de salubritate; să se studieze posibilitatea înființării a două posturi fixe de măturători pe strada București, una din arterele cu circulație mare; să se anunțe populație prin publicațiuni, data săptămânii curățeniei, specificându-se și măsurile de igienă care trebuiau aplicate de toată suflarea; pentru controlul aplicării pe teren a măsurilor stabilite de administrația comunală, să se formeze echipe în compunerea cărora să intre personalul sanitar din oraș, delegați ai primăriei, poliției, corpului didactic și premilitari; să se fixeze locurile destinate pentru parcarea vehiculelor; să se emită o ordonanță pentru reglementarea circulației vehiculelor.

În aceiași ședință, din 26 ianuarie 1944, av. I. Bătrânu, decanul baroului, a propus să se înscrie în bugetul primăriei, o sumă pentru ridicarea unui bust defunctului Petre Enescu, primarul care a realizat cele mai mari lucrări edilitare pentru oraș. (primar în perioada noiembrie 1895 – aprilie 1899 și președinte de Comisie Interimară 23 februarie – 29 aprilie 1901. O perioadă de timp str. Slobozia a purtate numele acestui primar.). Mihail Ștefănescu și Eugen Cialîc au declarat că sunt de acord cu această inițiativă, care va marca meritele acestui primar realizator și se înscriu fiecare cu câte 2.000 lei pentru constituirea fondului necesar în acest scop. Evenimentele care au urmat nu au mai permis ridicarea bustului respectiv.

Tot în ședința respectivă s-a discutat și problema evacuărilor, din unele regiuni ale țării, problemă care a produs panică în rândul populației. Mihail Ștefănescu arată că nu este vorba de evacuarea populației, ci de întocmirea unui plan de evacuare studiat din timp, plan care s-ar pune în aplicare numai într-o tristă eventualitate, recomandând ca dacă acest lucru se va întâmpla populația să primească cu toată bunăvoința pe evacuați.

În ședința de la 31 martie 1944, este discutată problema primirii și cartiruirii refugiaților. Primarul aduce la cunoștința Consiliului că orașul nostru are sarcina de a primi o serie de cetățeni evacuați din unele regiuni ale țării, în același timp județul Ialomița fiind zonă de dispersare pentru județele Ilfov și Prahova. Administrația comunală luase toate măsurile în vederea cartiruirii și hrănirii evacuaților, făcând un recensământ în cursul lunii ianuarie 1944, revizuit mai apoi, pentru a se stabili capacitatea de cazare a orașului. Luase ființă și un birou pentru repartizarea evacuaților, care funcționa în localul școlii nr. 3 de fete.

În vederea hrănirii plusului de populație se luase măsuri pentru a se crea stocuri de ulei, făină și alte alimente și se blocase cantitatea de 15 vagoane lemne de foc în depozitele locale. Asistența refugiaților urma să se asigure din fondurile Comitetului local de patronaj și din sumele ce se vor pune la dispoziție de Comisariatul refugiaților, avansându-se deja un prim fond de 1  milion lei pentru județul Ialomița.

Primarul înștiințează pe membrii Consiliului că o coloană de premilitari evacuați din Moldova va trece prin orașul Călărași și în vederea primirii, hrănirii și cazării acestei coloane se ținuse în primărie o consfătuire cu participarea membrilor corpului didactic primar și secundar, a doamnelor din societățile de binefacere și a șefilor instituțiilor în măsură de a da concursul acestei opere de asistență, administrația comunală găsind pretutindeni toată solicitudinea și concursul necesar. Grație entuziasmului col. Deleanu Nicolae , comandantul reg. 23 infanterie, care pusese la dispoziție cazanele necesare preparării hranei, se înființau cantine școlare la școlile primare nr. 1 de băieți și nr. 2 de fete și la școala profesională, primindu-se colecte în alimente în acest scop. C. Movilescu – șeful Poliției, luase o frumoasă inițiativă, ca fiecare cetățean să facă mici pachete cu pâine și alimente ( ouă, salam, brânză, etc.), care să fie date premilitarilor la plecarea din oraș. Inițiativa fiind lăudabilă o recomanda cu căldură membrilor Consiliului.

Pentru cazarea pe timpul nopții se luase măsuri ca să se facă în localurile de școli primare și secundare, cinematografe, etc., amenajări în acest scop, făcându-se apel la proprietarii din împrejurimi să pună la dispoziție paie de grâu pentru amenajarea dormitoarelor.

În final, primarul apelează la sentimentele de buni creștini ale tuturora pentru ca asistența celor aflați în pribegie, să se facă în tradiția legendară de milostenie a nației românești.

În ședința din 29 februarie 1944, primarul a prezentat Planul de acțiune culturală pe anul în curs, arătând că primăria împreună cu căminul cultural orășenesc a organizat în ultimele patru duminici în sala Teatrului Comunal, conferințe în legătură cu orașul Călărași, în trecut și în viitor, planul de acțiune edilitară pe 5 ani și înfăptuirile de la uzina comunală, în scopul de a se edifica populația târgului cu problemele ce se pun administrației comunale.

Ultima conferință fusese închinată Bărăganului, citind din operele lor și câțiva scriitori ialomițeni. La aceste conferințe au dat concursul și societățile corale „Melodia” și „Freamătul”. Pentru duminică, 5 martie 1944, a fost invitat să conferențieze în orașul nostru, generalul G. Dabija, care urma să vorbească despre „Moldova lui Ștefan cel Mare”, iar în cursul lunii aprilie, prof. Simion Mircescu va inaugura ciclul „Oameni mari ai Neamului”, vorbind despre Octavian Goga.

În cursul lunii iunie se intenționa organizarea unei expoziții a pictorilor ialomițeni, în sala Ministerului propagandei naționale, la București.

Planul de acțiune culturală se completa în toamnă cu un nou ciclu al Bărăganului cu locurile și oamenii lui, cu concursul a o serie de ialomițeni de vază. ( despre această acțiune am scris în nr. 112 din 21 noiembrie 2014).

Se considera că era necesar să se realizeze și o școală de cartier, în care să se predea cursuri de igienă, educație civică și patriotică, etc., populației din cartierele mărginașe ale orașului.

Primarul cere ca la acțiunea culturală întreprinsă de primărie în colaborare cu Căminul Cultural orășenesc să se ralieze și tineretul școlilor secundare, dând concursul lor, așa cum școlile primare și corpul didactic primar în anul 1943 au dat concursul lor nelimitat.

Printre alte probleme discutate în ședința din 29 februarie 1944 s-a aflat și cea a locurilor virane din centru orașului, primarul aducând la cunoștința membrilor Consiliului că în plin centrul orașului se află locul viran al Băncii Naționale a României, cumpărat de la primărie în anul 1925, în vederea edificării unui sediu al agenției din localitate. (este vorba de terenul pe care astăzi se află Hala de legume, pește și flori din Piața Centrală). Deși Banca Națională a fost somată în nenumărate rânduri să construiască pe acel teren, nu numai că nu a luat nici o măsură timp de 19 ani de când deținea terenul, dar a și reclamat administrația comunală la Ministerul Afacerilor Interne. Amintește de asemenea, locurile virane de pe strada Știrbei Vodă, proprietatea Violeta și Maria Maican, care conform altor documente era, mai ales în anotimpul călduros, un adevărat focar de infecție, datorită gunoaielor care se depozitau aici. Proprietarele au fost somate să comunice administrației comunale până la 29 februarie 1944, condițiile în care înțelegeau să cedeze primăriei aceste locuri, pentru a se construi un palat cultural sau o altă instituție. Dacă pe terenurile amintite nu se construia nimic în campania de lucrări a anului 1944, cerea Consiliului să-l autorizeze să îndeplinească formalitățile de expropriere a terenurilor în cauză, ceea ce membrii Consiliului încuviințau, pentru că numai așa se putea da un aspect civilizat centrului orașului.

Nicolae Țopescu, aduce în atenția membrilor Consiliului de colaborare faptul că în cuprinsul orașului circulă o serie de cerșetori țigani, de origine turcă, care acostează pe cetățeni la colțurile de stradă și în fața bisericilor, ceea ce dădea un aspect balcanic orașului și cere să se ia măsuri contra acestora. De acord cu situația prezentată, C. Movilescu – șeful Poliției, declară că va lua măsuri riguroase pentru stârpirea cerșetoriei și vagabondajului.

În ședința din 31 martie 1944, primarul prezintă stadiul executării planului de activitate pe exercițiul 1943/1944 și deschiderea campaniei de lucrări. Astfel, primarul informează că, lucrările înscrise în programul administrației comunale pe exercițiul 1943/1944, s-au realizat aproape în întregime, deși s-au ivit numeroase piedici.

La noua uzină comunală s-au continuat lucrările, definitivându-se clădirea casei pompelor de apă filtrată, clădirea filtrelor și rezervorul subteran de 700 mc. Pentru viitoarea campanie s-au procurat de la uzinele din Hunedoara și Franco-Română din Brăila, tuburile de fontă care vor face legătura între piesele componente ale uzinei și s-au adus în localitate instalațiile casei pompelor de apă filtrată executate în Elveția. În total se cheltuise pentru lucrările de la uzina de apă în exercițiul 1943/1944, suma de 11.820.856 lei.

Pentru lucrările de renovare a uzinei electrice se cheltuise suma de  1 milion lei, aducându-se reale îmbunătățiri acestui stabiliment, prin executarea reparațiilor și confecționarea unor importante piese de schimb.

 

 

 

 

 

 

Număr de accesări 189

About The Author

Number of Entries : 3

© Copyright 2011-2017, Actualitatea de Călăraşi, All Rights Reserved

Tracked by Hobo
Scroll to top