G.Cotabiță: “Mi-a rămas bucuria că am făcut parte din echipa festivalului Flori de Mai”

Print Friendly, PDF & Email

Florentina Mihai cîştigatoarea marelui premiuTimp de patru zile,  Călăraşiul a fost gazda marelui Festival ,,Flori de Mai”,  aflat la cea de a XXVIII-a ediţie. În seara zilei de duminică, 29 mai,  în sala de spectacole ,,Barbu Ştirbei”, a Centrului Cultural Judeţean, a  avut  loc  Gala  Laureaţilor. Membrii juriului, conduși  de  cunoscutul  artist, Gabriel Cotabiţă,  au avut o misiune grea în notarea concurenţilor, întrucât, mulţi dintre ei, au fost foarte buni.  Marele Premiu şi trofeul ,,Flori de mai” a rămas la Călăraşi. Tânăra Florentina Mihai, din Călăraşi,  a obţinut Trofeul ,,Flori de mai” şi a primit cheile autoturismului Logan, oferit de către Consiliul Judeţean Călăraşi.

Pe podium s-au aflat şi alte tinere talente, din județ, și din ţară, care  vor avea o carieră de succes, în lumea muzicii româneşti.


Înaintea spectacolului de gală, Gabriel Cotabiță, care,  în timpul recitalului, a fost aplaudat, la scenă deschisă, de spectatorii aflați în picioare, a avut amabilitatea să acorde un interviu ziarului Actualitatea de Călărași.

aplauze la scena deschisa

Click aici ca sa asculti interviul cu Gabriel Cotabita

În calitate de președinte al juriului, vă rog să ne spuneți, cum vi s-au părut, în primul rând, copiii pe care i-ați jurizat și cum ați simțit această energie a lor?

G.Cotabiță: Eu, cu copiii, sunt apropiat, mai ales că am fost în juriu la Kids Sing și încerc, pe cât posibil, să nu iau în calcul că sunt copii.  Dacă vor să ajungă departe în meseria asta, trebuie să își asume criticile de acum, deoarece dacă vin mai târziu, acest copil va suferi mult mai mult. Părinții joacă un rol important, deoarece de la ei pleacă totul, pot să înțeleagă dacă dorința lor nu se poate materializa, să meargă mai departe, și să lase copilul să își vadă de copilăria lui, așa cum trebuie. Ceea ce am văzut aici a fost o producție senzațională, un mod de a pune în scenă festivalul, pe care eu, personal, nu l-am mai cunoscut, până acum. A fost cu totul și cu totul special, fiind imposibil de a se face furtișaguri, specifice festivalurilor de acest gen. Surpriza mea plăcută a fost faptul că au participat atât de mulți copii.

Credeți că, în acest moment, asistăm la o explozie a industriei muzicale autohtone?

G.Cotabiță: Da, dar acest lucru nu este foarte rău, deoarece această competiție ridică foarte mult ștacheta.  Sincer vorbind, nici nu știam că mai există un festival de acest gen. În afară ce Festivalul de aici, și cel de la Focșani, nu cred că mai există ceva de acest fel, în zona asta. Personal am auzit de voi, dar nu am fost niciodată ca membru al juriului la Flori de mai, dar în concerte am fost, desigur, la Călărași. Am fost extrem de plăcut impresionat de organizare, de modul civilizat de a se purta al oamenilor și, mai ales, de această minunăție de sală. Atât sonorizarea, cât si producția, au fost făcute la un nivel profesionist. Pentru acest lucru îi felicit pe acei oameni care au pus umărul și au făcut posibilă realizarea acestui festival, la un standart foarte ridicat.

După 28 de ani putem spune că lucrurile au evoluat, iar faptul că dumneavoastră sunteți atât de încântat, nu face dacât să confirme acest  lucru. Am vorbit despre copii, dar să nu-i uităm nici pe concurenții adolescenți.

G.Cotabiță: Grupa mare, dacă îi putem spune așa, mi-a creat mari surprize, deoarece au început, în forță, concursul. Fata care a suit, pe scenă, prima mi-a dat impresia că nu este pe scena unui fesival local, ci că se află pe una din marile scene din România. A fost foarte bună, foarte talentată, cu muzicalitate, atitudine, a fost perfectă și nu mi-a dat altă posibilitate, decât să-i dau 10. Iar după ce au venit și ceilalți concurenți, care au fost la același nivel, l-am întrebat pe organizatorul festivalului unde i-a găsit, iar el mi-a răspuns că nu el este responsabil de acest lucru, ci tradiția acestui festival. Mie nu mi-a rămas decât bucuria că am făcut parte din echipa acestui concurs. Mai departe, vom vedea ce va ieși de aici. Eu voi avea o discuție cu acești copii, fie că au câștigat sau nu.  E important ca toți cei care au participat să socotească faptul că au făcut un pas către public, iar în funcție de cum a reacționat publicul, să ia în considerare dacă merg mai departe sau nu. Meseria asta e foarte păcătoasă!

G Cotabita interviuCare este sfatul unui profesionist, pentru cei care vor să pornească pe acest drum, care, la prima vedere, pare plăcut și frumos, dar care este pavat cu încercări grele?

G.Cotabiță: Înainte, pe vremea comunismului, era mult mai ușor. Era mai ușor deoarece competiția era doar între noi, artiștii. Eram ușor protejați, deoarece puțină lume avea contact cu muzica străină și nu intram în competiție cu ea. Politica radiourilor din Româmia era una în care se difuza numai muzică românească. După revoluție, s-a întâmplat un lucru pe care mulți dintre compozitorii și intrerpreții noștri nu l-au sesizat, și anume că, acestă competiție nu mai este doar între noi, artiștii români, motiv pentru care mulți dintre cei care au participat la Festivalul Mamaia și au câștigat trofee sau premii, au dispărut complet. Cred că am fost ultimul care a organizat festivalul de la Mamaia, în anul 1991, și am încercat să schimb sistemul de jurizare, de preselecție, în așa fel încât să dau posibilitatea ca festivalul să se ridice la un standard occidental. Tot în acea perioadă, se desfășura și festivalul de la Calatis și am luat copiii de la Mamaia și i-am suit pe scena de la Calatis. Pur și simplu, i-am aruncat în gura leului! M-am întâlnit cu un fost concurent, din aceea perioadă și, de fiecare dată cand mă vede, îmi zice că am fost singurul care a avut curaj să îl iau și să îl pun pe scena unui festival, de asemenea importanță. Vă dați seama de reacția acelui copil, când s-a văzut în fața a 3000 de oameni. Despre asta este vorba! Nu poți să-i menajezi pe acești copii, trebuie să îi pui în fața faptului împlinit și să vezi dacă fac față sau nu! Nu există partea ușoară a lucrurilor. Vreau ca acești copii să înțeleagă importanța meseriei, care este o meserie, până la urmă. Acesti copii trebuie să muncească pentru a ajunge undeva, nu trebuie să creadă că li se cuvine asta. Ei nu trebuie să considere că au success, dacă aici îi laudă sala, deoarece aici este o altă conjunctură. În momentul în care ajungi pe marile scene, situația este cu totul alta. Este foarte greu să stai în fața unor oameni și să-i stăpânești. Eu nu vreau să mă laud, dar am cantat în fața a 10.000 de oameni. Vă dați seama că nu este ușor să vezi atâta lume, dar mai ales nu este ușor să le transmiți mesajul tău.

Sunteți printre puținii artiști români care au avut succes  și înainte de ’89, și care au rămas un nume, în muzica ușoară românească, și după această perioadă, în care am pierdut mulți artiști de valoare, deoarece a urmat un exod al muzicii străine, iar promovarea muzicii românești nu s-a mai făcut, ca înainte.

G Cotabita in concertG.Cotabiță: Sunt de acord cu tine și am analizat și acest aspect: după ’89, a fost creată un fel de cortină între cei de dinainte și copii. Marele succes și noroc l-a avut venirea generației pro, care a început să intre în planul principal și muzica s-a diversificat. Vechea gardă, sigur, a spus că este dată la o parte, și e foarte greu să ai senzația că ești de neînlocuit și să te trezești, brusc, la realitate. Marele meu avantaj este faptul că am reușit să trec de perioada aceasta, cu fruntea sus, cu realizări și prin adaptare, la ceea ce cerea piața. Marea mea bucurie este că văd generația tânără vine la mine, ca la un prieten, un mentor, și îmi propune cântece pe care să le interpretăm împreună, și nu îmi pot dori mai mult.

Ce își propune, pentru viitor, Gabriel Cotabiță?

G.Cotabiță: O să pară anormal, ori un clișeu, dar, singurul lucru pe care mi-l doresc este, doar, sănătatea. Eu chiar știu de ce zic acest lucru și vreau să pot să duc, mai departe, ceea ce mi-am propus: să fac cântece foarte bune pentru oameni, pentru sufletul lor, și cred că am tot ce îmi trebuie, pentru că, așa cum spuneam, generația tânără vine către mine cu cântece și piese frumoase, care vor ieși foarte bine pe scenă.

Vă mulțumim și așteptăm să ne provocați, în continuare! Mult succes!

 

 

Please enter banners and links.

Next Post

Au spus ,,Da”, după 50 de ani de căsnicie”

mar mai 31 , 2016
Print 🖨 PDF 📄 eBook 📱Casa de Ajutor Reciproc  a Pensionarilor(CARP) din Călăraşi  a reiterat şi în acest an un moment deosebit  ce a intrat în tradiţia activităţii sale. La începutul acestei săptămâni, a fost sărbătorită ,,Nunta de Aur”, moment ce a reunit 36 de cupluri din judeţul Călăraşi . […]

Te mai poate interesa