You Are Here: Home » Actualitate » Confort S.A. a atins vârsta performanței: a împlinit 35 de ani

Confort S.A. a atins vârsta performanței: a împlinit 35 de ani

Print Friendly, PDF & Email

14796197_1383777118319028_1845823433_oSocietatea Confort din Călărași,  fosta IACMC, a sărbătorit, vineri, 21 octombrie, 35 de ani de când a fost înființată.

La eveniment, au participat autoritățile locale și județene: prefectul George Iacob, președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță, vicepreședintele Valentin Barbu, primarul Daniel Ștefan Drăgulin, viceprimarii Dragoș Coman și Viorel Ivanciu, fostul președinte al Consiliului Județean, Răducu Filipescu, precum și foști și actuali angajați ai societății.
14805615_1383777071652366_2070531261_nAu fost oferite diplome aniversare, de către directorul societății, Florin Drăgan, iar prima diplomă aniversară a fost înmânată președintelui Consiliului de Administrație, Gheorghe Țârcovnicu, fostul director al societății, în urmă cu 35 de ani.

După premiere, a avut loc un moment artistic susținut de tânăra și talentata noastră interpretă, DENA (Denisa Șerban).

Confort, din Călărași, este o societate pe acțiuni, înființată în 1981.

Societatea are în echipa de management, ca specialiști: ingineri constructori, ingineri instalatori și maiștri constructori, electricieni, precum și maiștri constructori.

Lucrările executate, de-a lungul timpului, au fost diverse: locuințe, spații comerciale, sedii de instituții, construcții agrozootehnice, construcții industriale.

14795986_1383777121652361_826111445_oÎn 35 de ani, societatea Confort a pus în funcțiune: 20.000 de apartamente, 15.000 mp de spații comerciale, precum și sedii de instituțiii: Banc Post, Hotel Călărași, Banca Națională, Raiffeisen Bank, B.R.D., Direcția Agricolă, ORSA, Camera de Comerț și Industrie Călărași, sediul CEC, Spitalul Călărași, Spitalul Săpunari.

A realizat construcții industriale: majoritatea punctelor termice și posturile trafo din Călărași și Oltenița; lucrări civile din Fabrica de Zahăr Călărași, lucrările de canalizare și alimentare cu apă, în municipiul Călărași și municipiul Oltenița, Uzina de apă a municipiului Călărași, Stația de epurare a municipiului Călărași, Depozitul central al Fabricii de Sticlă Saint Gobain, etc. și construcțiile agroozootehnice: Manej Perișoru, Grajduri Perișoru-Chirnogi;

Societatea a început și recepționat: Fabrica de oxige lichid  din Saint Gobain

Rețelele de canalizare, chesonul și bazinul de retenție din Saint Gobain Călărași.

Societatea Confort S.A. are în dotare ateliere de confecții metalice, ateliere de fasonat armături, ateliere de prefabricate, precum și utilaje și mijloace de transport în construcții.

Anual, societatea recepționează, în medie, 20 de apartamente la cheie și realizează anveloparea și igienizarea mai multor școli, din județul Călărași.

După Revoluție, societatea a lucrat cu sute de muncitori în Germania, unde a realizat sediul Fondului Monetar Internațional, în Frankfurt pe Main, precum și obiective civile, ca: școli sedii de firme, în alte orașe din Germania. De asemenea, a lucrat cu un număr impresionant de muncitori în Israel, unde a realizat un ansamblu de locuințe.

SC Confort S.A. este certificată ISO 9001 cu nr. 1515 și SREN ISO 14001, cu nr. 743.

m-draganManagerul firmei, Marian Drăgan, cel care a pornit ca inginer stagiar la Întreprinderea Antrepriză de Construcții Montaj Calarasi, devenită, după revoluție, Confort S.A., s-a format aici și s-a implicat în dezvoltarea firmei, alături de care împlinește 35 de ani de activitate.

Vă rog să-mi spuneţi câteva cuvinte despre societatea care, astăzi, sărbătoreşte 35 de ani. Cum era, în urmă cu 35 de ani, când aţi venit aici?

M. Drăgan: Am venit ca inginer stagiar, în anul 1980. În anul următor, adică în 1981 regiunea noastră s-a transformat în judeţul Călăraşi. Atunci, am fost cazat chiar unde avem birourile acum, în acea perioadă acest imobil fiind un cămin de nefamilişti, unde am stat circa 6 luni, după care mi s-a repartizat un apartament, în municipiul Călăraşi. Am stat, aproximativ, o lună de zile la birou, după care am lucrat direct în şantier. În acea perioadă începuseră lucrările la ansamblurile de locuinţe, de pe străzile Flacăra şi Progresul, și am lucrat la infrastructura acestor obiective. Abia în cel de al treilea an, de stagiatură, am fost mutat în baza de producţie pe care am condus-o. Aveam foarte multe staţii de betoane. Produceam, pe schimb, 300-400 de metri cubi de beton, iar când se lucra şi în schimburile de noapte trebuia să asigur 700-800 de metri cubi de beton, uneori chiar şi 1000. Aveam ca ţintă atunci 1000-1500 de apartamente, pe an. În baza de producţie aveam sute de oameni angajați, aveam un atelier imens de confecţii metalice, unul de prefabricate, unul de fasonat armături.

Câţi angajați erau în acea perioadă, sub conducerea dvs.?

M.Drăgan: În jur de 300 aveam sub conducerea mea, iar în întreprindere erau, aproximativ, 2000 de muncitori. În baza de producţie am lucrat circa doi ani, după care am preluat un şantier de structuri. Mi s-au dat în responsabilitate toate structurile care se realizau pe acel şantier. Era nevoie de o foarte bună organizare , deoarece gestionam zeci de macarale turn, zeci de trailere, sute de oameni care lucrau la partea de rezistenţă. Era o foarte mare resposabilitate, deoarece se lucra non-stop. În acea perioadă se putea învăţa meserie, din mers.

Dvs. unde aţi învăţat meserie?

M. Drăgan: Direct de pe şantier! Este drept că în facultate înveţi multe noţiuni teoretice. În momentul în care ieși de pe băncile facultăţii, eşti învăţat să faci mai multă proiectare şi mai puţină execuţie. Când te loveşti de partea practică, începi să te uiţi cu mai multă atenţie pe acte normative, începi să te uiţi cu mai mare atenţie pe ceea ce înseamnă calitate şi aşa mai departe. În timp, societatea a evoluat. Revoluţia ne-a prins cu un personal îmbătrânit, fiind nevoiţi să facem multe restructurări. Acest lucru, corelat cu faptul că nu prea am avut un aflux mare de lucrări, ne-a făcut să apelăm la credite bancare, cu care am cumpărat fundaţii de bloc, iar la finalizarea lucrărilor, am vândut acele apartamente. Repet, toate lucrările din acea perioadă au fost făcute pe banii noştri.

Pe “banii noștri”, adică pe banii acționarilor, de la acea dată.

M.Drăgan: Da! Societatea s-a privatizat la finele anului 1994, prin metoda MEBO, 100%. 30% au fost luaţi cu certificate de proprietate şi 70 la sută am cumpărat de la FPS. Am apelat la credite, la buzunarul fiecărui acţionar şi, în acest fel, am reuşit să susţinem privatizarea acestei firme.

În perioada 1995-1996, lucrările au început să se rărească, fiind şi probleme economice. Datorită acestui cumul de fapte, am căutat să ieşim pe piaţa externă şi am contractat multe lucrări în Germania. Una dintre cele mai importante lucrări executate de noi a fost sediul FMI, în Frankfurt pe Main, unde am lucrat cu peste 100 de oameni de aici, circa doi ani de zile. Tot în Germania, am avut multe lucrări de reabilitare a şcolilor, obiective civile. Am căutat să nu mergem pe contracte de lungă durată. După Germania, am avut un contract mai mare cu Israelul, unde am avut circa 80 de oameni. După terminarea acestui contract, am revenit în Călăraşi, dar pentru că nu au mers în mod constant contractele, oamenii din construcţii au devenit din ce în ce mai puţini, profesioniştii putând fi număraţi pe degete. Ceea ce am reuşit să facem, până în prezent, a fost să consolidăm o echipă foarte bună de management, din care fac parte foarte mulţi ingineri constructori, ingineri instalatori, electricieni, cadre tehnice, maiştri, şi un staff foarte bun la ofertare. Avem o echipă de nota 10, de management, de urmărire a lucrărilor, un cadru tehnic foarte bun care asigură calitatea lucrărilor contractate.

Se întâmplă să-i întoarceţi “din drum” pe muncitorii care lucrează, pentru că nu au executat corect o lucrare?

M. Drăgan: Se mai întâmplă şi acest aspect, dar, spre deosebire de anii din urmă, prin creşterea calităţii materialelor mai rar îi întorci, deoarece materialele sunt din ce în ce mai scumpe şi nu îţi permiţi să mai lucrezi cu necalificaţi. Trebuie să lucrezi numai cu oameni calificați. Din această cauză, nu căutăm să luăm lucrări foarte mari. Ne înscriem în licitaţii de, maxim, cinci milioane de euro, pe an. Nu căutăm să depăşim această sumă. Un alt aspect important, este acela ca lucrările să nu fie pe perioade lungi de timp, pentru a putea termina, în timp util, şi să începem lucrările la un alt obiectiv.

Care sunt cei mai mari beneficiari ai SC Confort SA?

M. Drăgan: Cea mai mare ofertă o are statul. Mai sunt şi oferte private, dar, din păcate, cu excepţia transnaționalelor, oferta privată s-a cam redus. Am căutat să ieşim din sfera judeţului Călăraşi, spre Bucureşti, am făcut, cu preponderență, reabilitări/consolidări de blocuri, deoarece în capitală sunt foarte multe blocuri cu bulina roşie, care au probleme de stabilitate. Am încheiat contracte, pe o perioadă de mai mulţi ani. Între timp ,s-au finalizat mai multe lucrări de reabilitare, cu tot ceea ce înseamnă expertiză şi am fost lăudaţi de ministerul de resort, în sensul că am fost prima firmă, mai ales una de provincie, care a terminat o lucrare la termen şi, nu în ultimul rând, pentru calitatea prestaţiei făcute. Sunt mândru că avem un colectiv unit, corect, curajos, care nu fuge de muncă şi, mai ales, responsabil în ceea ce face.

Câţi oameni aveţi angajați, în acest moment, pentru că, aşa cum spuneaţi, este important să ai nişte oameni pregătiţi, calificați?

M. Drăgan: Lucrăm cu o echipă de management, din care fac parte 20 de specialiști, cu gama de ingineri pe care v-am spus-o, iar pe partea de muncitori, lucrăm doar cu şefii de echipă, restul angajăm pe contract. Avem şefi de echipă la dulgheri, zidari, instalatori, etc. În momentul în care avem un contract, angajăm restul echipei. Se termină contractul, doar şefii rămân în echipă. Angajăm muncitori doar pe perioada în care se desfăşoară contractul. În ziua de azi, manopera reprezintă o pondere foarte mare de cost, în realizarea unei lucrări. De exemplu, dacă ai încheiat azi contractul, de a doua zi nu mai ai cu ce să-i plăteşti şi, de aceea, trebuie să te gestionezi. Ţinând cont de faptul că pe parcursul unui an nu ai continuitate, nu îţi poţi permite să păstrezi muncitorii până-n momentul în care câştigi o altă licitaţie. Se poate merge şi din licitaţie în licitaţie, dar asta înseamnă să treci de acel barem de maxim cinci milioane de euro pe an şi să te duci la unul de şapte opt milioane de euro pe an, pentru ca lucrările să fie cursive. Noi nu ne-am propus astfel de ţinte şi am căutat să mergem pe ţinte mai mici, lucrări pe care le pornești la începutul anului şi le închei la final de an.

Adică v-aţi propus ţinte mai sigure.

M. Drăgan: Da. Mai ales din cauza modului în care se face plata la noi. Dacă mai ai ghinionul să dai şi de un rău platnic deja eşti blocat financiar.

Ce cashflow trebuie să ai, ca să faci faţă unor astfel de lucrări?

M. Drăgan: Noi avem un cashflow aproape constant, adică între 10 şi 20 de miliarde de lei vechi, cu care începem şi finalizăm lucrări. Acest cashflow este completat cu linii de credite bancare.

Banii pe care îi primiţi pentru realizarea lucrărilor vin pe parcurs sau, mai mult, la final?

M. Drăgan: Vin pe parcurs, dar nu imediat. Între timp, trebuie să plătim mâna de lucru, plus alte chetuieli aferente. Prima tranșă a banilor vine după 30-40 de zile, uneori chiar şi după 60 de zile. Iar, în Călăraşi, avem cazuri în care unii beneficiari au plătit după şase luni, alţii după un an.

Mai există locuri, în municipiul Călăraşi, unde se pot construi apartamente? Cererea, la ora actuală, depăşeşte 1.000 de locuinţe.

M. Drăgan: Municipiul Călăraşi este, acum, un oraş închis, fiind greu de realizat construirea de locuinţe. Din acest motiv este o cerere atât de mare. Pentru a realiza noi spaţii de locuit, trebuie să ieşi în afara municipiului. Primăria a încercat să iasă spre nord, dar lipsa infrastructurii face foarte greoaie dezvoltarea în acea zonă. Probabil că, în scurt timp, Primăria va găsi o rezolvare în modul în care se va dezvolta oraşul.

Care sunt obiectivele societății, în perioada imediat următoare?

M. Drăgan: Participăm la licitaţii pe care, repet, unele le câştigam, altele nu, acestea din urmă fiind puţine, deoarece alegem cu grijă licitaţiile la care participăm. Înainte de a licita, mă uit dacă în bugetul obiectivului pentru care licitez, dacă există finanţarea prinsă, pentru că dacă nu întruneşte toate condiţiile ca lucrarea să fie dusă la bun sfârşit, riscăm să rămânem blocați financiar. Vreau să vă spun că am început să investim masiv în patrimoniul firmei, mai ales pentru a pune în valoare terenurile pe care le avem, imobilele pe care vrem să le îmbunătăţim, să le exploatăm, și, eventual, să diversificăm obiectul de activitate al firmei.

Ţinând cont că multe firme de construcţii și-au restrâns activitatea, care este reţeta care a menţinut firma Confort , timp de 35 de ani, pe piață?

M. Drăgan: În primul rând, echipa de management. Am avut noroc de oameni serioşi, care au ţinut cu firma, au avut un punct de vedere unitar, o strategie comună, suntem toţi constructori şi, mai ales, ne respectăm. Este o pâine albă, mâncăm pâine albă, este una neagră, mâncăm pâine neagră. Nu am dat bir cu fugiţii, am stat împreună, şi la bine şi la rău. Acest lucru ne-a unit şi ne face să mergem înainte. În acelaşi timp, am început să întinerim personalul firmei, să mai angajăm ingineri stagiari, să reformăm oameni. Vrem să ne punem patrimoniul în valoare, să redeschidem anumite ateliere, de confecţii metalice, etc., iar în timp, să formăm oameni pe aceste domenii. Strategia pentru care vrem să deschidem aceste ateliere este aceea că, în momentul în care avem o lucrare, ne uşurează munca, dar scade și preţul de cost. În prezent, suntem competitivi în licitaţii deoarece ne-am redus foarte mult cheltuielile indirecte, am avut şi o reducere masivă de personal, iar cei rămaşi am început să investim. În acelaşi timp, oamenii noştri învaţă continuu, nefiind curs lansat în Călăraşi, la care ei să nu participe. Domeniile vizate sunt cele legate de management, managementul firmei, al deşeurilor, etc. Exigenta pe piaţa este foarte mare şi foarte mult ne-a ajutat faptul că noi am colaborat cu firmele transnaționale, de la noi, din judeţ, ceea ce ne-a ridicat ștacheta, începând să privim cu alţi ochi piaţa şi având altă atitudine legată de prestaţie, începând cu ofertarea şi terminând cu recepţia lucrării. Avem un respect mult mai mare legat de beneficiar şi o mai mare seriozitate faţă de ceea ce facem.

Câteva gânduri pentru oamenii care v-au fost alături, atâţia ani de zile.

M.Drăgan: Dacă acum 35 de ani eram stagiar, la ora actuală sunt unul cu ștate vechi în firmă. Cu toate astea, sunt oameni mult mai vechi în firmă, de pe vremea când societatea era doar un grup de şantiere, aparţinând de Ialomiţa. De exemplu, fostul director al nostru care, în prezent, este preşedintele Consiliului de Administraţie, domnul director Gheorghe Ţârcovnicu, este cel care, în momentul în care am terminat facultatea, m-a angajat. Acum circa zece ani, fiul meu a terminat facultatea şi tot el l-a angajat, și l-am rugat să mai rămână preşedintele Consiliului de Administraţie, în continuare, deoarece am un nepot şi poate tot dumnealui îl va angaja.

Aşa cum îi urez domnului Ţârcovnicu multă sănătate, aşa le urez tuturor celor care au lucrat și lucrează, astăzi, aici, multă sănătate și putere de muncă!

gh-tarcovnicu-premiat107
2filipescudenisa-serban435614794125_1383777088319031_1576531751_n

Număr de accesări 559

About The Author

Number of Entries : 502

© Copyright 2011-2017, Actualitatea de Călăraşi, All Rights Reserved

Tracked by Hobo
Scroll to top