,,Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată pentru aria de acoperire a Operatorului Regional în județele Călărași și Ialomița, în perioada 2014-2020” este proiectul implementat de S.C.Ecoaqua Călărași, în cadrul căruia A.D.I. Ecoaqua are un rol bine determinat.
Proiectul este finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional de Infrastuctură Mare, și are o valoare totală de 11.926.122 lei, pentru care Asociația, conform Contractului de Finanțare , asigură o cofinanțare de 119.261 lei.
Directorul tehnic al A.D.I. Ecoaqua, Ionuț Groapă, ne-a explicat, în cadrul unui interviu, care este rolul Asociației în acest proiect și care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse până la finalizarea acestuia.
Când a fost semnat proiectul?
Dir. tehnic I. Groapă: Proiectul a fost declarat câștigător, în anul 2015, dar, din cauza contestațiilor depuse, s-a prelungit termenul, iar finanțarea proiectului a trebuit transferată pe POIM. În 9 februarie 2017, s-a semnat contractul de finanțare, însă o perioadă destul de lungă, consultantul nu a putut să lucreze, pentru că a fost o perturbare creată de Programul Național de Dezvoltare Locală. Primarii au depus cereri de finanțare prin PNDL, numai că acolo nu s-au depus proiecte concrete. Noi, în acest proiect, vrem să facem doar documentația de proiectare, nu urmărim și începerea lucrărilor, motiv pentru care avem nevoie de studii topometrice.
Primarii au trebuit să aștepte lămurirea procesului de finanțare prin PNDL și, abia după momentul acela, am început să adunăm date, efectiv.
Cât timp durează acest studiu?
Dir. tehnic I. Groapă: Proiectarea noastră durează un an de zile, conform contractului, dar se va mai prelungi o perioadă de timp, din cauza aspectului explicat puțin mai devreme, cu programul PNDL, dar și pentru că se încearcă introducerea unor comune noi.
Sperăm că vom reuși, chiar dacă aceste comune nu au fost prinse în cererea de finanțare inițială, ceea ce înseamnă un alt volum de muncă.
Proiectul conține elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectelor tehnice și a documentației de atribuire. Adică, în momentul în care este aprobată cererea de finanțare pentru lucrări, se face acest lucru știindu-se că s-au făcut pachetele pentru caiete de sarcini, astfel încât să se știe exact ce se va licita și se vor respecta condițiile Uniunii Europene, privind licitațiile.
Care este rolul A.D.I. Ecoaqua, în acest proiect integrat?
Dir. tehnic I. Groapă: Asociația A.D.I. Ecoaqua urmărește două aspecte: participarea la licitații și monitorizarea. Noi avem deja pus, pe site-ul www.adiecoaqua.ro, un nou raport de monitorizare, numai că acolo se afișează rezultatele înregistrate în urmă cu, aproximativ, două luni. Ceea ce lucrează consultantul trece printr-o serie de etape, de la operator către A.D.I. Ecoaqua, iar noi reorganizăm informația într-un format mai succinct, fiind așezată pe localități, pentru ca, cel care este interesat ce se întâmplă cu proiectul, să se uite pe raportul din localitatea sa. Această reprocesare a datelor, de către noi, durează, fapt care face ca ceea ce s-a întâmplat în luna octombrie, să apară pe site, în luna decembrie. Există un mic decalaj, dar numai în ceea ce privește informația pe care o punem pe site.
Monitorizarea nu constă doar în a vedea ceea ce se întâmplă și ce punem în raport, ci înseamnă implicare, în ceea ce se numește aranjament instituțional. Sunt probleme, să spunem, legate de proprietate. Un sistem pentru a fi cât mai fi bun, pentru avea costuri cât mai mici, trebuie să aibă create niște structuri cât mai eficiente. Asta înseamnă că nu puteam ca în fiecare sat să avem stații de epurare și tratare, cu personal propriu, pentru că sunt costuri foarte mari.
Câte localități sunt în proiect?
Dir. tehnic I. Groapă: În proiect avem prinse 29 de localități și încercăm să mai alăturăm câteva. Facem studii de natură financiară, de natură tehnică, pentru a vedea unde poate fi amplasată o astfel de stație. În cererea de finanțare a proiectului am solicitat alimentare cu apă 100% a localităților, dar procentul la canalizare depinde de la o localitate la alta, pentru că experiența ne-a arătat că sunt probleme la racordare. Zonele centrale ale localităților sunt predispose, mai mult, la racordare, la canalizare, dar în celelalte zone, spre periferie, scade interesul. Problema este că ultimele cerințe ale Autorității de Management spun că ar trebui să avem o conformare și la canalizare, de 100%, caz în care costurile vor crește. De aceea facem acest proiect integrat, ca să știm exact care va fi suma finală pentru lucrările ce urmează să se facă pe baza acestui proiect care prospectează situația localităților. Noi am estimate, undeva, la 160 milioane de euro, dar dacă se va merge pe conformare 100% la canalizare, vom depăși 200 de milioane de euro.
Suma exactă se va cunoaște, însă, după încheierea acestui proiect.
Dir. tehnic I. Groapă: Da, linia se va trage după încheierea studiului pe care-l facem, în acest moment. Există probabilitatea de racordare a mai multor unități administrativ-teritoriale la o singură stație de tratare sau la o singură stație de epurare. Problema pe care o avem noi, acum, în Asociație, legat de acest aranjament instituțional, este: cui vor aparține instalațiile, în acest caz? E o problemă delicată. Dacă sunt în același județ, proprietar poate fi județul și ar fi o rezolvare, dar trebuie să vedem dacă și județul vrea acest lucru. Pe de altă parte, Asociația are localități, în proiect, și din Ialomița, dar Consilul Județean Ialomița nu este membrul nostru. Din cele 29 de localități, incluse în acest studiu, șapte sunt din județul Ialomița. Și genul acesta de probleme trebuie rezolvate la nivelul Asociației.
Cum vor fi calculate costurile pe care urmează să le suporte populația, într-o viitoare investiție pe infrastructură apă și canalizare, ca urmare a acestui studiu pe care îl faceți?
Dir. tehnic I. Groapă: La costuri avem trei componente: primul este principiul solidarității, al doilea este realizarea de instalații, care să proceseze la o calitate înaltă apa tratată, apa epurată, și al treilea este suportabilitatea.
Nu putem să aducem apă în mediul rural, la un cost pe care îl avem, în acest moment, la oraș. Sigur că acest proiect va crea o infrastructură la nivelul județului mult mai bună, iar problema se pune cum percep, în special, cei de la oraș, acest lucru.
Sigur vor percepe corect, dacă le este prezentat corect. Mulți locuitori ai orașului au și câte o casă la țară, și poate vor să-și dezvolte ceva acolo, în prezent sau viitor. Dacă nu ai măcar apa, nu vei putea să dezvolți nimic, iar dezvoltarea înseamnă și un plus de venituri pentru cetățenii orașului. Și atunci, e bine să ne extindem sau nu?
Mai intervine și un aspect de natură morală, în acest principiu al solidarității, adică ni se impune de oameni aflați la mii de kilometri, de la Bruxelles, să-i ajutăm și să preluăm o parte din greutățile concetățenilor noștri. Este moral ca cei aflați la mii de kilometri distanță să fie interesați, practic, de rudele noastre, mai mult decât suntem noi? Legat de acest principiu al solidarității mai este și faptul că noi suntem solidari și suportăm o parte din cheltuieli, în condițiile în care alții ne-au suportat cea mai mare parte a cheltuielilor. Pentru că toate investițiile făcute în oraș, dacă ar fi fost suportate prin tarif, acesta ar fi fost undeva la 15 RON pe metrul cub de apă + canal, dar noi avem un tarif de 7,60 RON. Din păcate, nu li se explică oamenilor situația și se fac comentarii, în necunoștință de cauză, în spațiul public. Noi suntem solidari, dar, de fapt, pe banii altora (din UE), care au făcut investițiile de până acum. Ne permitem să nu fim solidari, în orice viziune, îngustă sau egoistă? Acest principiu încearcă să ne integreze și pe noi, în lumea civilizată.
Nivelul costurilor vine din modul de exploatare, personal, chimicale, întreținere, reparații, materiale, dar și din ratele care trebuie rambursate.
Pentru cofinanțarea unui viitor proiect de investiție nu are nimeni bani și va trebui să contractăm împrumuturi, care trebuie rambursate și care se vor regăsi în preț.
Dacă la 200 de milioane de euro, punem 10 milioane cofinanțare, adică 5%, pe o perioadă de 20 de ani, sunt 500 de mii de euro pe an, ceea ce înseamnă cu 15% mai mult, față de actualul preț.
După ce se va încheia acest studiu, nu știu exact care vor fi cerințele într-un proiect de investiții, dar este posibil să se solicite fiecărei localități să vină cu o cotă parte din investiția care se va derula la el în localitate.
Deficitul de finanțare e posibil să fie 100%, adică să se demonstreze, prin calcule, că localitățile nu mai pot suporta, din venitul mediu al unei gospodării, acea cofinanțarea transformată în rate, din împrumuturi și dobânzi, iar în acest caz se asigură cofinanțarea integral din fondurile Uniunii Europene. Dar pentru a ști care este nivelul acela, trebuie să finalizăm proiectul actual, să știm ce investiții sunt necesare și vom obține toate răspunsurile, odată cu încheierea acestui proiect.
În cadrul derulării proiectului au avut loc ședințe de progres, săptămânal, atât la sediul ECOAQUA Călărași, cât și la sediul ECOAQUA – Sucursala Oltenița, în care au fost discutate aspecte privind strategia de investiții și Planul de Implementare, calendarul privind realizarea expertizelor, evaluarea stadiului de realizare a activităților privind studiile topo-geo, calitatea apei, expertize, culegerea de date necesare realizării studiilor hidrogeologice, ș.a..
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ECOAQUA are ca scop reglementarea, înfiinţarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului realizat, pe baza strategiei de dezvoltare.
Please enter banners and links.
